Supralegalizarea


Tradexpert vă oferă servicii de supralegalizare pentru actele oficiale române ce urmează a fi folosite într-un stat care nu este parte la Convenţia de la Haga din 5 octombrie 1961.

Pentru a dobândi valabilitate în afara graniţelor României, o serie de acte, precum hotărârile judecătoreşti, actele notariale şi actele originale emise de Registrul Comerţului trebuie supuse procedurii de supralegalizare.
În continuare vă prezentăm o serie de informaţii utile, referitoare la procedura de supralegalizare a actelor oficiale române.

1. Supralegalizarea actelor întocmite sau legalizate de instanţe române se face, din partea autorităţilor române, de către Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Externe.

2. Categorii de acte care se supralegalizează de către Ministerul Justiţiei
În temeiul prevederilor legale invocate mai sus, Ministerul Justiţiei supralegalizează următoarele categorii de acte oficiale române:

- hotărâri judecătoreşti ( în original ) emise de instanţele judecătoreşti române (hotărârile judecătoreşti trebuie să fie legalizate de instanţa care le-a pronunţat, cu numele în clar, de către grefierul care legalizează hotărârea sau de către preşedintele instanţei);
- acte notariale: de exemplu: declaraţii notariale, copii legalizate de pe înscrisuri, traduceri legalizate ale unor acte;
- actele originale care emană de la un executor judecătoresc;
- actele originale emise de Registrul Comerţului, semnate clar şi emise cu antetul Ministerului Justiţiei.

3. Actele oficiale române, de natura celor menţionate la pct.2, se supralegalizează numai în situaţia în care actul respectiv urmează a fi folosit într-un stat care nu este parte la Convenţia de la Haga din 5 octombrie 1961.

Menţiune importantă: După supralegalizarea actului oficial românesc de către Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Externe, actul este supus supralegalizării la misiunea diplomatică sau oficiul consular străin din România.

Pentru orice alte informaţii vă stăm la dispoziţie !



Lista statelor semnatare - Convenţia de la Haga din 5 octombrie 1961

Africa de Sud Albania Andorra Antigua şi Barbuda Argentina
Armenia Australia Austria Azerbaidjan Bahamas
Barbados Belarus Belgia Belize Bosnia şi Herzegovina
Botswana Brunei Darussalam Bulgaria Cape Verde Republica Cehă
Sao Tome şi Principe R.P. Chineză Cipru Columbia Republica Coreea
Croaţia Danemarca Dominica Republica Dominicană Ecuador
El Salvador Elveţia Estonia Fiji Finlanda
Franţa Georgia Germania Grecia Grenada
Honduras India Insulele Cook Insulele Marshall Irlanda
Islanda Israel Italia Japonia Kazahstan
Lesotho Letonia Liberia Liechtenstein Lituania
Luxemburg Malawi Malta Mauritius Mexic
Republica Moldova Mongolia Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei Monaco Muntenegru
Namibia Niue Norvegia Noua Zeelandă Olanda
Panama Peru Polonia Portugalia Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord
România Federaţia Rusă Saint Kitts şi Nevis Saint Lucia Saint Vincent şi Grenadine
Samoa San Marino Seychelles Serbia Slovacia
Slovenia Spania Statele Unite ale Americii Suedia Surinam
Swaziland Tonga Trinidad şi Tobago Turcia Ucraina
Ungaria Vanuatu Venezuela Costa Rica Uruguay
Kyrgyzstan Oman Uzbekistan Nicaragua (mai 2013)

Lista statelor semnatare cu care România a încheiat convenţii, tratate sau acorduri privind asistenţa juridică în materie civilă, care prevăd scutirea de orice legalizare:

Albania Austria Bosnia şi Herzegovina Bulgaria
Cehia R.P. Chineză Croaţia Franţa Fosta Republică Iugoslava a Macedoniei
Muntenegru Republica Moldova Mongolia Polonia Federaţia Rusă
Serbia Slovacia Slovenia Ucraina Ungaria